Mircea Ivanescu - Dar sunt şi amintiri adevărate Şi eu am umblat odată cu o amintire în mâini, strângând-o atent, să nu-mi scape. (îmi alunecase odată – şi se rostogolise de-a dura pe jos. Am şters-o frumos, cu mâneca hainei, nu mi-a fost frică. Amintirile mele sunt mingi – nu se sparg niciodată. Numai că dacă-mi scapă,din mâini, se pot rostogoli foarte departe – şi mi-e lene să mai alerg după ele, sau chiar să mă întind la marginea mea, sa-mi las mâna din ce în ce mai lungă în jos, să fugăresc amintirea. Imi iau mai bine o alta. Si asta poate fi falsă.) Si eu am umblat, deci, odată cu o amintireîn braţe – (şi mă gândeam, cu un rânjet rău, că într-o carte celebră, nu mai ştiu cine umbla cu propriul său cap prin infern, luminându-şi drumul). Si parcă nu e tot una?
Buna Cristina, Multumesc pentru comentariu. Eu nu cant Folk. Folk e o inventie din USA. Eu cant Bossa Nova, un fel de Samba Schimbat ritmat pe chitara. Bogdan
Comments - Graphics - Layouts - Photobucket